Castelul Eszterhazy

Castelul Eszterhazy -un loc incarcat cu istorie, arhitectură, povești și legende, oameni și personaje.

      Castelul Eszterhazy este un obiectiv turistic, inclus in lista monumentelor istorice.

     Ca si reper,,castelul" este situat in partea estica a localitatii Sard, comuna Ighiu,pe malul stang al vaii,sub vii.

     Considerat a fi,in zilele noastre,mai mult o casa decat un castel,asa dupa cum este mentionat si in lucrarea,,Ighiu,loc mirific de istorie si civilizatie

romaneasca",imobilul este construit intr-un veritabil stil Renascentist (stilul renasterii tarzii),pe la sfarsitul secolului al XVII-lea.

      Este posibil sa fi fost ridicat in perioada principatului, de catre principii din familia Racokzi si din posesia fiscului princiar sa ajunga ulterior in posesia

familiei nobiliare Eszterhazy.

     Edificiul in forma literei L , este compus dintr-un corp central dreptunghiular,ca prelungire pe latura de sud,unde se afla intrarea la pivnita.Din sec.al XIX-

lea pana la ultima restaurare,pe latura de nord a fost adaugata o galerie sustinuta de patru coloane din caramida prin care se protejau intrarile posibil

realizate in sec.XVIII sau XIX.Si prelungirea de pe latura sudica a fost completata la un moment dar,cu un mic corp atasat ,ce avea doua intrari

semicirculare ,inlaturate ulterior.Corpul principal are in interior o camera mare,cu plafonul casetat,dotata cu semineu.De aici,spre nord,doua usi asigura

accesul la doua camere de locuit.Corpul sudic,la randul sau,cuprindea doua incaperi utilizate probabil ca magazie sau camara.

     Dintre elementele decorative originale,se remarca ancadramentele de piatra de la ferestre ,care au fost executate in stil renascentist.Aceste

ancadramente,foarte elaborat decorate cu profile liniare si patru retrageri dispuse in unghi drept la partea inferioara , poarta o cornisa cu menou putin

proeminent,decorata cu denticole si incadrate cu pervaz.Ferestrele la randul lor au fost impartite de traverse,in cinci compartimente,din care trei deschideri

in partea superioara si doua mai mici in partea de jos,dimensiunile mai mici ale ochiurilor de sticla avand explicatii practice si logice,legate de producerea

sticlei in cantitati limitate la acel moment.

     Initial,una dintre ferestre dispunea de un ancadrament bifor cu cornisa proeminenta,decorata cu denticole si profile cu retrageri in partea inferioara.

     Mai tarziu,la o data necunoscuta,menoul a fost spart si ferastra largita,pentru a se armoniza cu celelalte ancadramente.

     Aceasta constructie,este una dintre putinele case nobiliare,pastrate in Transilvania.

    Casa este tipică pentru arhitectura renascentistă târzie transilvăneană de secol XVII si de-a lungul timpului a trecut prin mai multe procese de reabilitare 

sau restaurare, restaurarea din ani 1970 fiind realizată de către Direcția Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii.

Pornind de la inscripția „Aici a mâncat pâinea amară a exilului Toldalagi Maria, 1724” există și o legendă despre Maria Toldalagi care a fost exilată aici de

către Maria Terezia (neadevărată deoarece în acel an Maria Terezia avea doar 7 ani).

Se spune că în nopțile cu lună plină năluca Mariei bântuie prin curtea conacului îmbrăcată în rochie albă.

Casa Esterházy este o familie nobiliară maghiară cu origini în Evul Mediu. 

Din secolul al XVII-lea, Esterházys au fost cei mai mari magnați proprietari de pământ ai Regatului Ungariei , în perioada în care acesta făcea parte din

monarhia habsburgică și mai târziu din Austro-Ungaria.

În timpul istoriei Imperiului Habsburgic , familia Esterházy a fost în mod constant loială conducătorilor habsburgici.

Soții Esterházy au primit titlul de Graf (conte) în 1626, iar linia Forchtenstein a primit titlul de Fürst (prinț) de la Sfântul Împărat Roman în 1712.

Curtea nobiliară Esterházy

La sfârșitul secolului XVII, cea mai mare parte a hotarului Șardului trecea din proprietatea fiscului, în proprietatea unor familii nobiliare, domeniile fiind

acordate ca răsplată pentru sprijinul dat Curții de la Viena. Una dintre beneficiarele acestor donații era familia Esterházy, în proprietatea căreia se afla și

curtea nobiliară cu același nume de la Șard.

Familia Esterházy este o veche familie nobiliară maghiară (sec XIV) originară din sud-vestul Slovaciei de astăzi. Casa de la Șard a fost în proprietatea

familiei Esterházy până în sec. XIX când contele János Eszterházy vindea proprietățile familiei, de la Șard, către contele Teleky. În 1929 baroneasa Teleki

Ágnes vindea proprietatea către dr. Dumitrean Augustin. Din 1960 casa devenea sediul fermei Șard din cadrul IAS Galda de Jos. În 1989 monumentul era

puternic afectat prin construirea în imediata vecinătate a unei hale destinate activităților de vinificație (investiție rămasă nefinalizată). După dizolvarea IAS-

ului, casa era retrocedată urmașilor familiei Dumitrean.