Site-ul web utilizează o serie de module de tip Javascript. Pentru a beneficia de o experienţă cât mai plăcută în navigarea pe acest site, vă rugăm activaţi utilizarea limbajului Javascript.

„ŢARA VINULUI“

         ,,TARA VINULUI"

           În anul 2007, în Alba s-a înființat, la inițiativa Consiliului Județean, Asociaţia „Ţara Vinului”.

           Principalul scop al acesteia este de a promova turismul vitivinicol în județ prin impulsionarea vitiviniculturii. După modelul „Drumului vinului” iniţiat de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole, autorităţile din Alba au realizat un lucru similar, un instrument prin care terenurile viticole şi producţiile viticole să poată fi cunoscute, comercializate şi îmbinate într-o formă de ofertă turistică. „Drumul vinului” este un traseu semnalat prin panouri speciale, de-a lungul cărora se insistă pe valorile naturale, culturale şi de mediu, vii şi exploatări agricole individuale sau asociate deschise publicului.

          Itinerarul se întinde între Gârbova şi Cetatea de Baltă, de la un capăt la celălalt al judeţului, localităţi care delimitează „Ţara vinului” din Alba. Traseul are circa 200 de km şi străbate patru municipii – Sebeş, Alba Iulia, Aiud şi Blaj, traversând mai mult comune, fiecare remarcabile prin cultură şi tradiţiile sale. Traseul începe de la poalele Munţilor Apuseni şi parcurge o zona de o frumuseţe rară. Acesta străbate localităţile Gârbova, Câlnic, Sebeş, Alba Iulia, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Tibru, Cricău, Teiuş, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei, iar pe lângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii pot admira şi obiective istorice, naturale şi de cult. Acesta este un spaţiu încărcat de istorie, cu elemente de civilizaţie diferite, de la cea daco-română pînă la cea română, maghiară şi germană, iar obiectivele turistice sunt nenumărate.

         Pe teritoriul județului Alba se întind patru dintre cele mai importante podgorii din Transilvania, respectiv Alba Iulia, Aiud, Sebeș-Apold și Târnave. Pe aceste meleaguri se cultiva, încă de pe vremea dacilor, planta din care se producea „băutura divină”. În prezent, viţa de vie este cultivată pe mii de hectare şi oferă venituri pentru o bună parte a populaţiei judeţului.

         Podgoria Alba Iulia se întinde de-a lungul Mureşului, de la Vinţu de Jos până spre Stremţ şi are o suprafaţă deaproape 500 de hectare. Inima podgoriei este formată de dealurile din Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă şi Cricău. Vinurile podgoriei sunt obţinute din soiuri cum ar fi Fetească albă, Riesling italian, Furmint, Sauvignon Blanc, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot Gris. În această podgorie se află Crama Ţelna, una din cele mai vechi din Transilvania.

Asociația Țara Vinului, Transilvania

podgoria

            Există mărturii, potrivit cărora în anul 1173, vinurile de Ţelna, erau atât de bine cotate în Ducatul Veneţiei, încât la stabilirea preţurilor maximale ele au fost exceptate, ceea ce însemna o încurajare a vânzării. De asemenea, în anul 1293 s-au construit în Ducatul Veneţiei 15 galere pentru transportul vinurilor din acest ţinut. De vinurile produse la Crama Ţelna s-a bucurat şi voievodul Matei Corvin, existând mărturii potrivit cărora la nunta sa, în jurul anului 1489, a dat poruncă să se servească un vin renumit din această zonă a Transilvaniei. Ulterior, vinul nu a mai lipsit de pe masa Corvinilor, fiind preferat la castelul acestora din Hunedoara. Tot de la Ţelna era trimis la Roma, la curtea papilor, un vin renumit care era cunoscut încă din timpul administraţiei romane. Pivniţa cramei oferă o călătorie în timp. A fost săpată în 1784, în forma literei „U” într-un deal din centrul satului. Are o lungime de 150 de metri şi o lăţime de şase metri. Pivniţa are proprietăţi ideale pentru păstrarea şi maturarea vinurilor, temperatura medie pe toată perioada anului fiind de 10 – 11º C, iar umiditatea este de 98 – 100%. Acest lucru se datorează mucegaiului nobil de pe pereţi şi sistemului de ventilaţie naturală asigurat prin nişe de piatră din bolta arcuită înaltă de trei metri.

          Podgoria Sebeş-Apold se întinde în triunghiul sudic al judeţului Alba, după regiunea muntoasă a comunelor Cucur şi Serpag, se află pe ultimele braţe deluroase ale munţilor, concentrându-se în comunele Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gîrbova şi apoi în judeţul Sibiu ocupând aici comunele Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte.

Vinurile  au o tărie alcolică de 11-12° şi cu aciditate ce se resimte la gust, aceasta se datoreşte mai ales soiurilor dintre care dominant este Iordovanul, deşi acide sunt fructuase şi formează o excelentă materie primă pentru producerea vinurilor spumante naturale, sortimentul este compus din soiurile Iordovan şi Riesling italian.

          Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania având o suprafaţă ce depăşeşte 2.500 de hectare. Cuprinde localităţi ca Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă, Şona, Crăciunelul de Jos, Roşia de Secaş. Aici se cultivă pe suprafeţe întinse soiuri ca Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească albă, Traminer şi Chardonnay, Pinot Gris.

Prima atestare a viilor de aici se referă la dijmele datorate episcopiei, acestea le strângeau preoţii, care pe lângă partea cuvenită lor, arendau uneori partea ce-i revenea episcopiei. În 1283, Petru, episcopul Transilvaniei, confirmă că a arendat preoţilor din satele săseşti din împrejurimile Mediaşului, o treime din dijmele din grâne, vii, albine şi miei, care i se cuvin acolo, cu 40 de mărci de argint bun.

Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de staţiunea viticolă Blaj înfiinţată în anul 1949 pe vechiile proprietăţi ale lui Ambrosie, mare cultivator de vie la Crăciunelul de Jos şi Mediaş. Pentru o vinificaţie şi o depozitare corespunzătoare au fost construite în anul 1963 complexul de vinificaţie de la Bălcaciu, iar între 1972-1974 s-a construit un nou complex de vinificaţie la Jidvei.

Aici se află viile celui mai mare producător românesc de vinuri şi şampanie de origine controlată din zona Transilvaniei,  Jidvei , care numai în ultimul deceniu a investit zeci de milioane de euro, din care o parte însemnată reprezintă fonduri europene. Prima unitate agricolă de mari proporţii cu profil viticol a fost înfiinţată în anul 1949 şi s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o suprafaţă cultivată de aproape 2.400 de ha, cu viţă de vie plantată pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. În Podgoria Târnave sunt nu mai puţin de 560 hectare de Sauvignon Blanc, aceasta fiind la ora actuală cea mai întinsă plantaţie cu acest soi din Europa ce aparţine unui singur producător, fapt ce a consacrat zona drept „sanctuar al vinurilor albe”. Vinurile Sauvignon de la Jidvei au obtinut in ultimii ani medalii de aur la concursurile mondiale. La Jidvei, vârsta media a plantaţiilor este de 10 ani, iar din întreaga suprafaţă cultivată se reînnoiesc anual aproximativ 50 de ha în beneficiul soiurilor calitative.

O particularitate a companiei Jidvei este „Şcoala de viţă”, o pepinieră viticolă, ce are ca scop producerea de material săditor de calitate, cu valoare biologică ridicată şi adaptat condiţiilor de mediu ale podgoriei.

         Podgoria Aiud, care depăşeşte 700 de hectare, este situată în nord-vestul judeţului, în zona oraşului Aiud, în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopârta, Ciumbrud. Pe raza acestei podgorii sunt pivniţe tradiţionale în care se organizează degustări, la Ciumbrud şi Aiud. Podgoria Sebeş-Apold, care are aproape 1.000 de hecatre, se întinde în zona de sud-vest a Podişului Transilvaniei. Teritoriul acesteia cuprinde localităţile Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gârbova din Alba şi Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte din judeţul Sibiu.

Viile au fost cultivate din perioada daco-romană, deoarece aici s-a descoperit un postament de teasc confecţionat din piatră, ce se află actualmente la Muzeul de Istorie din Aiud, iar la Ciumbrud se găsesc două astfel de vestigii la intrarea în cramă.

Vinul este considerat drumul între plăcere și păcat, fiind unul dintre puţinele produse care au dăinuit de-a lungul istoriei, păstrându-şi importanţa şi renumele. Podgoriile din Alba îşi aduc contribuţia substanţială pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională, oferind vinuri din soiuri alese. Aici tradiţia s-a păstrat, oamenii locului acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine: cultivarea viţei de vie.

sursa: țaravinului.ro

Tehnologii noi vitivinicole bazate pe implementarea soiurilor autohtone și  din selecţia nouă — Lider Agro 

Asociația Țara Vinului din Alba - ImperialTransilvania

Asociația Țara Vinului din Alba - ImperialTransilvania

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.