„ŢARA VINULUI“
,,TARA VINULUI"
În anul 2007, în Alba s-a înființat, la inițiativa Consiliului Județean, Asociaţia „Ţara Vinului”.
Principalul scop al acesteia este de a promova turismul vitivinicol în județ prin impulsionarea vitiviniculturii. După modelul „Drumului vinului” iniţiat
de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole, autorităţile din Alba au realizat un lucru similar, un instrument prin care terenurile viticole şi producţiile
viticole să poată fi cunoscute, comercializate şi îmbinate într-o formă de ofertă turistică. „Drumul vinului” este un traseu semnalat prin panouri speciale, de-
a lungul cărora se insistă pe valorile naturale, culturale şi de mediu, vii şi exploatări agricole individuale sau asociate deschise publicului.
Itinerarul se întinde între Gârbova şi Cetatea de Baltă, de la un capăt la celălalt al judeţului, localităţi care delimitează „Ţara vinului” din Alba. Traseul
are circa 200 de km şi străbate patru municipii – Sebeş, Alba Iulia, Aiud şi Blaj, traversând mai mult comune, fiecare remarcabile prin cultură şi tradiţiile
sale. Traseul începe de la poalele Munţilor Apuseni şi parcurge o zona de o frumuseţe rară. Acesta străbate localităţile Gârbova, Câlnic, Sebeş, Alba Iulia,
Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Tibru, Cricău, Teiuş, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă. Fiecare localitate se evidenţiază cu
specificul ei, iar pe lângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii pot admira şi obiective istorice, naturale şi de cult. Acesta este un spaţiu încărcat de
istorie, cu elemente de civilizaţie diferite, de la cea daco-română pînă la cea română, maghiară şi germană, iar obiectivele turistice sunt nenumărate.
Pe teritoriul județului Alba se întind patru dintre cele mai importante podgorii din Transilvania, respectiv Alba Iulia, Aiud, Sebeș-Apold și Târnave. Pe
aceste meleaguri se cultiva, încă de pe vremea dacilor, planta din care se producea „băutura divină”. În prezent, viţa de vie este cultivată pe mii de hectare
şi oferă venituri pentru o bună parte a populaţiei judeţului.
Podgoria Alba Iulia se întinde de-a lungul Mureşului, de la Vinţu de Jos până spre Stremţ şi are o suprafaţă deaproape 500 de hectare. Inima
podgoriei este formată de dealurile din Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă şi Cricău. Vinurile podgoriei sunt obţinute din soiuri cum ar fi Fetească albă,
Riesling italian, Furmint, Sauvignon Blanc, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot Gris. În această podgorie se află Crama Ţelna, una din cele mai
vechi din Transilvania.
Există mărturii, potrivit cărora în anul 1173, vinurile de Ţelna, erau atât de bine cotate în Ducatul Veneţiei, încât la stabilirea preţurilor maximale
ele au fost exceptate, ceea ce însemna o încurajare a vânzării. De asemenea, în anul 1293 s-au construit în Ducatul Veneţiei 15 galere pentru transportul
vinurilor din acest ţinut. De vinurile produse la Crama Ţelna s-a bucurat şi voievodul Matei Corvin, existând mărturii potrivit cărora la nunta sa, în jurul
anului 1489, a dat poruncă să se servească un vin renumit din această zonă a Transilvaniei. Ulterior, vinul nu a mai lipsit de pe masa Corvinilor, fiind
preferat la castelul acestora din Hunedoara. Tot de la Ţelna era trimis la Roma, la curtea papilor, un vin renumit care era cunoscut încă din timpul
administraţiei romane. Pivniţa cramei oferă o călătorie în timp. A fost săpată în 1784, în forma literei „U” într-un deal din centrul satului. Are o lungime de
150 de metri şi o lăţime de şase metri. Pivniţa are proprietăţi ideale pentru păstrarea şi maturarea vinurilor, temperatura medie pe toată perioada anului
fiind de 10 – 11º C, iar umiditatea este de 98 – 100%. Acest lucru se datorează mucegaiului nobil de pe pereţi şi sistemului de ventilaţie naturală asigurat
prin nişe de piatră din bolta arcuită înaltă de trei metri.
Podgoria Sebeş-Apold se întinde în triunghiul sudic al judeţului Alba, după regiunea muntoasă a comunelor Cucur şi Serpag, se află pe ultimele
braţe deluroase ale munţilor, concentrându-se în comunele Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gîrbova şi apoi în judeţul Sibiu ocupând aici comunele
Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte.
Vinurile au o tărie alcolică de 11-12° şi cu aciditate ce se resimte la gust, aceasta se datoreşte mai ales soiurilor dintre care dominant este Iordovanul, deşi
acide sunt fructuase şi formează o excelentă materie primă pentru producerea vinurilor spumante naturale, sortimentul este compus din soiurile Iordovan şi
Riesling italian.
Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania având o suprafaţă ce depăşeşte 2.500 de hectare. Cuprinde localităţi ca Blaj, Bălcaciu, Jidvei,
Cetatea de Baltă, Şona, Crăciunelul de Jos, Roşia de Secaş. Aici se cultivă pe suprafeţe întinse soiuri ca Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon Blanc,
Muscat Ottonel, Fetească albă, Traminer şi Chardonnay, Pinot Gris.
Prima atestare a viilor de aici se referă la dijmele datorate episcopiei, acestea le strângeau preoţii, care pe lângă partea cuvenită lor, arendau uneori partea
ce-i revenea episcopiei. În 1283, Petru, episcopul Transilvaniei, confirmă că a arendat preoţilor din satele săseşti din împrejurimile Mediaşului, o treime din
dijmele din grâne, vii, albine şi miei, care i se cuvin acolo, cu 40 de mărci de argint bun.
Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de staţiunea viticolă Blaj înfiinţată în anul 1949 pe vechiile proprietăţi ale lui Ambrosie,
mare cultivator de vie la Crăciunelul de Jos şi Mediaş. Pentru o vinificaţie şi o depozitare corespunzătoare au fost construite în anul 1963 complexul de
vinificaţie de la Bălcaciu, iar între 1972-1974 s-a construit un nou complex de vinificaţie la Jidvei.
Aici se află viile celui mai mare producător românesc de vinuri şi şampanie de origine controlată din zona Transilvaniei, Jidvei , care numai în ultimul
deceniu a investit zeci de milioane de euro, din care o parte însemnată reprezintă fonduri europene. Prima unitate agricolă de mari proporţii cu profil viticol
a fost înfiinţată în anul 1949 şi s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o suprafaţă cultivată de aproape 2.400 de ha, cu viţă de vie
plantată pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. În Podgoria Târnave sunt nu mai puţin de 560 hectare de Sauvignon Blanc,
aceasta fiind la ora actuală cea mai întinsă plantaţie cu acest soi din Europa ce aparţine unui singur producător, fapt ce a consacrat zona drept „sanctuar al
vinurilor albe”. Vinurile Sauvignon de la Jidvei au obtinut in ultimii ani medalii de aur la concursurile mondiale. La Jidvei, vârsta media a plantaţiilor este de
10 ani, iar din întreaga suprafaţă cultivată se reînnoiesc anual aproximativ 50 de ha în beneficiul soiurilor calitative.
O particularitate a companiei Jidvei este „Şcoala de viţă”, o pepinieră viticolă, ce are ca scop producerea de material săditor de calitate, cu valoare biologică
ridicată şi adaptat condiţiilor de mediu ale podgoriei.
Podgoria Aiud, care depăşeşte 700 de hectare, este situată în nord-vestul judeţului, în zona oraşului Aiud, în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă,
Hopârta, Ciumbrud. Pe raza acestei podgorii sunt pivniţe tradiţionale în care se organizează degustări, la Ciumbrud şi Aiud. Podgoria Sebeş-Apold, care are
aproape 1.000 de hecatre, se întinde în zona de sud-vest a Podişului Transilvaniei. Teritoriul acesteia cuprinde localităţile Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori,
Cîlnic, Gârbova din Alba şi Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte din judeţul Sibiu.
Viile au fost cultivate din perioada daco-romană, deoarece aici s-a descoperit un postament de teasc confecţionat din piatră, ce se află actualmente la
Muzeul de Istorie din Aiud, iar la Ciumbrud se găsesc două astfel de vestigii la intrarea în cramă.
Vinul este considerat drumul între plăcere și păcat, fiind unul dintre puţinele produse care au dăinuit de-a lungul istoriei, păstrându-şi importanţa şi
renumele. Podgoriile din Alba îşi aduc contribuţia substanţială pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională, oferind vinuri din soiuri alese. Aici tradiţia
s-a păstrat, oamenii locului acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine: cultivarea viţei de vie.
sursa: țaravinului.ro
2023
Centrul Cultural „Castel Sâncrai” a găzduit, Gala Vinurilor, cu care s-a încheiat Concursul de vinuri dedicat micilor producători, desfăşurat aici în perioada 27-28 aprilie 2023.
In concurs au fost înscrise 67 de probe ale producătorilor locali din localitățile: Aiud, Blaj, Bucerdea Vinoasă, Ciumbrud, Cricău, Gârbova de Sebeș, Ighiu, Sântimbru, Sebeș, Țelna.
În urma jurizării, au fost acordate 18 medalii de aur, 31 medalii de argint și 10 medalii de bronz, pentru vinuri din soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Fetească regală, Traminer Roz, Chardonnay, Riesling de Rhein, Radames, Furmint, Riesling italian, Iordovan, Pinot Griș, Neuburger, Bianca, Fetească albă, Selena, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot.
2024
-23 aprilie 2024, la Sâncrai, în prezența a numeroși participanți, a avut loc Gala Județeană a Vinului.
În concurs au fost înscrise 85 de probe ale producătorilor locali din localitățile: Aiud, Ciumbrud, Blaj, Crăciunelul de Jos, Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Cricău, Țelna, Sebeș, Gârbova de Sebeș, Răchita și Sântimbru.
Conform regulamentului, au fost premiate vinurile participante în concurs, fiind acordate 49 medalii de aur, 24 medalii de argint și 9 medalii de bronz, pentru vinurile din soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Fetească Regală, Traminer Roz, Chardonnay, Riesling de Rhein, Radames, Furmint, Riesling italian, Iordovan, Pinot Gris, Neuburger, Bianca, Fetească albă, Selena, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot și Marea medalie de aur pentru vinul Sauvignon Blanc, sec, 2023 de la Pivnița Savu.
Organizat de Asociația Țara Vinului, Consiliul Județean Alba și Grupurile de Acțiune Locală Pe Mureș și pe Târnave și GAL Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare, evenimentul a reunit producători de vinuri din toate cele patru podgorii ale județului Alba și se înscrie în seria evenimentelor de promovare a micilor viticultori locali, dar și a județului Alba ca regiune vitivinicolă și de turism oenologic.
Alte evenimente:
*”Povești cu vinuri românești”-istoria concursului
Cunoaștem foarte bine truda cotidiană și ardoarea cu care viticultorii își doresc să reușească să obțină vinuri de calitate. De aceea, în 2016 ,cei de la BASF au creat un nou concept de concurs, adresat viticultorilor mici și mijlocii din România. Concursul ”Povești cu vinuri românești” reprezintă o oportunitate pentru ca viticultorii să își poată promova vinurile, cu sprijinul BASF și ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România).
La acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri, care cultivă viță de vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Cel de-al doilea criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.
Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei etape regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie. Cele 36 de vinuri calificate concurează în Marea Finală Națională. Ediția a V-a a avut 3 etape regionale, iar din anul 2021, am revenit cu 4 etape regionale. Noutatea anului 2023 a fost introducerea unei noi categorii: vinurile spumante.
Până acum, mii de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.
S-a utilizat un sistem internațional de punctaj, în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitate și calitatea mirosului, apoi, din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, apoi s-a analizat armonia generală.
De fiecare dată, premiile oferite sunt foarte atractive pentru viticultori. În edițiile anterioare, acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie.
Cum se evaluează vinurile
Pentru a oferi maxim de obiectivitate în evaluarea vinurilor, comisia de jurizare utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Aceste norme sunt folosite la toate concursurile internaționale de vinuri.
Sistemul de punctaj folosit de OIVV este de până la 100 de puncte. O probă de vin este evaluată de mai mulți membri ai juriului. Se elimină nota maximă, respectiv nota minimă, apoi se face media aritmetică a notelor rămase. Rezultatul îl reprezintă nota finală pe care o primește fiecare probă de vin.
Regulile de evaluare
- Toate probele de vin sunt evaluate ”în orb”. Niciun membru al juriului nu cunoaște la momentul evaluării cărui concurent îi aparține proba respectivă de vin.
- Ordinea degustării se respectă cu strictețe. Întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii
- Examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.
- Modul de acordare a punctelor:
- Vizual: Limpiditate și aspect: se pot acorda maximum 15 puncte
- Olfactiv: Tipicitate, intensitate și calitate: se pot acorda maximum 30 de puncte
- Gust: intensitate, tipicitate, persistență gustativă și calitate: se pot acorda maximum 44 de puncte
- Evaluare globală: se pot acorda maximum 11 puncte.
”Povești cu vinuri românești” – 2024
Un pahar în fiecare poveste, o poveste în fiecare pahar!
Cel mai respectat concurs de vinuri, adresat viticultorilor mici și mijlocii, a revenit în 2024 cu cea de-a IX-a ediție.
Compania BASF a organizat la data de 7 martie, în cadrul Cazino Sinaia, finala celei de a IX a ediții a concursului ”Povești cu vinuri românești”, un eveniment unde tradiția și inovația s-au întâlnit pentru a desemna marii câștigători ai anului. Manifestarea s-a remarcat printr-un concept inedit de inspirație și literatură, comprimat în regia unui veritabil spectacol de excepție.
Deschiderea evenimentului i-a revenit Country Managerului Mario Tomšić care a vorbit despre importanța sectorului viticol. ”În lumea vinurilor fiecare picătură este o cronică vie. Anul acesta aventura noastră se împletește cu magia literaturii românești unde vinul nu este doar o băutură ci un simbol al legăturii dintre trecut și prezent”, a menționat Country Managerul BASF.
La rândul său, Robert Băicoianu, Manager Culturi Speciale, a trecut în revistă provocările din viticultură, prezentând totodată și tehnologiile propuse de companie.
Viticultorii mici si mijlocii din toată țara au adus laolaltă o gamă impresionantă de vinuri, iar juriul a avut o misiune dificilă în a alege cele mai bune dintre ele.
Vinurile premiate la Marea finală, organizată astăzi 7 martie 2024, au fost:
Vinuri albe: Locul 1 – Sauvignon Blanc, Sec, 2023, Crama Hamangia
Vinuri roze: Locul 1 – Syrah + Merlot, Sec, 2023, Crama Darie
Vinuri roșii: Locul 1 – Cabernet Franc + Cabernet Sauvignon, 2021, Crama Aristiței
Vinuri spumante: Locul 1 – Alb Brut, Crama Darabont
Evenimentul a devenit o tradiție consolidată începând cu anul 2016 și continuă să fie un punct de referință pentru industria vitivinicolă din România.
Am așteptat cu nerăbdare să descoperim vinurile premiate la Marea finală de astăzi și să creăm împreună Povești cu vinuri românești de excepție. Apreciem susținerea și entuziasmul tuturor celor implicați, iar succesul acestui concurs demonstrează că vinurile romanești sunt în plină ascensiune. Ne bucurăm să vedem implicarea crescândă a producătorilor și pasiunea lor pentru vinurile românesti de calitate.
Felicitări tuturor participanților și câștigătorilor! Apreciem eforturile depuse în realizarea vinurilor deosebite și așteptăm cu nerăbdare să vedem ce ne rezervă viitorul în lumea vinurilor românești”,
Vrei să vezi care este nivelul calității vinului tău? Înscrie-ți gratuit vinul în concurs și va fi evaluat de un juriu profesionist.
* 2024-Strugurele De Aur
