Biserica ortodoxă de zid ,,Sfânta Cuvioasă Parascheva" - Cod LMI AB-II-m-B-00237
Monumentul este localizat în partea de sus a satului Ighiu, pe strada cunoscută de localnici ca “Strada Bisericii”, stradă situată între Strada Principală şi
Valea Ighielului. Biserica a fost ridicată conform pisaniei, situată deasupra ancadramentului intrării din partea sudică, la 1724, prin contribuţia unor ctitori
locali şi a locuitorilor români care au „agiutat cu lucru”.
Edificiul cu dimensiunile de 24,56 m lungime, 8,37 m lăţime şi 19,9 m înălţime (până la cornişa celui de al doilea acoperiş piramidal), este unul dintre cele
mai reprezentative monumente de acest fel din judeţul Alba, fiind înzestrat cu o frumoasă decoraţie sculptată în piatră, formată din motive vegetal-florale.
Materialele de construcție folosite sunt piatra şi cărămida în fundaţie şi elevaţie, şarpanta din lemn al navei şi absida altarului fiind acoperite cu ţiglă, pe
când turnul clopotniţă adosat și construit spre sfârşitul sec. al XVIII-lea este acoperit cu tablă.
Planimetria edificiului se compune din pronaos, naos, absidă semicirculară, decroşată la est şi turn clopotniţă spre vest. Turnul clopotniţă cu secţiune
pătrată şi laturile marcate pe margini cu platbande continue sau întrerupte ce susţin o cornişă cu retrageri lineare în partea superioară, este încălecat de
două acoperişuri piramidale suprapuse şi despărţite prin clopotniţă. Accesul în biserică se face pe latura nordică a pronaosului, printr-un portal semicircular
sculptat în piatră, ornamentat cu vrejuri, frunze şi flori dispuse într-un traseu sinuos, ce urmăresc câmpul scobit al montanţilor, încheiat într-un arc
semicircular. Un alt portal mult mai bogat ornamentat situat astăzi pe latura de nord a turnului clopotniţă marca în trecut accesul în altar. Naosul de formă
dreptunghiulară este acoperit, cu boltă semicilindrică cu penetraţii pentru ferestre, care se termină spre est cu o absidă acoperită cu o semicalotă sprijinită
pe padantivi. Spre vest a fost adăugat în 1761 un monumental turn-clopotniţă, fără a afecta acele elemente ce asigură ctitoriei un loc bine stabilit în istoria
arhitecturii româneşti din Transilvania. Pe zidul exterior al absidei şi al navei centrale mai pot fi remarcate urmele unei picturi murale, datând din a doua
jumătate a sec. XVIII.
Catapeteasma veche, sculptată în piatră era de influență brâncovenească.
Este de menționat faptul că în anul 1784 a luat ființă parohia greco-catolica (conform semantismelor de la Blaj), iar după câțiva ani, le-a fost luată
ortodocșilor biserica, urmând ca mai apoi, în 1948, biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva să redevină ortodoxă.
În timpul păstoririi preotului Dumitru Negrea Oprean, biserica a fost pictată în tehnica fresco (între anii 1993-1994), de pictorul Vasile Nițulescu.

![biserica_cuvioasa_paraschiva_ighiu_1_(1).[1]](/upload/biserica_cuvioasa_paraschiva_ighiu_1_(1).[1].jpg)
Biserica Ortodoxă Ighiu, 300 de ani de atestare documentară, 1724-2024
La data de 17 noiembrie 2024, Duminica a XXVI-a după Rusalii, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Irineu a fost prezent în Parohia Ortodoxă Ighiu, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, unde a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul ,,Sfânta Cuvioasă Parascheva'', în contextul împlinirii a 300 de ani de la edificarea locașului de cult. Arhipăstorul a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură, în prezența a numeroși credincioși.

Biserica de zid a fost construită în anul 1724, pe locul unui vechi locaș de închinare, din piatră de Baia, fiind compusă din absidă semicirculară decroșată, navă dreptunghiulară cu pătrunderi în dreptul ferestrelor și turn clopotniță adaptat fațadei vestice. În pofida transformărilor suferite de-a lungul timpului, edificiul a rămas unul dintre cele mai importante locașuri bisericești ridicate în secolul al XVIII- lea pe teritoriul județului Alba. Locașul de închinare a fost pictat între anii 1993-1994, în tehnica fresco, de către pictorul Vasile Nițulescu, în aceeași perioadă fiind montat și iconostasul. În anul 2023, tencuiala exterioară de pe soclul bisericii a fost înlăturată, s-au efectuat ample lucrări de drenaj și conservare, au fost înlocuite ușile și ferestrele, a fost schimbată poarta de la intrarea în incintă, etc. Locașul de rugăciune a fost înfrumusețat și înzestrat cu toate cele necesare cultului divin, fiind pregătit pentru târnosire.

Începând cu anul 2017, comunitatea parohială din Ighiu, este păstorită de părintele Marius Miclea.

''Când genunchii ating pământul, inima atinge cerul.''
Sfânta Parascheva este sărbătorită de ortodocşi pe 14 octombrie. Manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfintei Parascheva încep însă cu câteva zile înainte, iar noaptea dintre 13 spre 14 octombrie este cea mai importantă din acest hram, fiind cea în care se spune că, Cuvioasa face minuni.
Este celebrată de Biserica Ortodoxă şi de altele de rit oriental. Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creştini bogaţi. Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, într-o zi, când era în biserică, a auzit o frază din Evanghelie: „Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea sa şi să urmeze Mie”. Parascheva a hotărât să facă întocmai, iar, ieşind din biserică, a văzut un om sărac şi i-a cerut hainele, dându-i-le în schimb pe ale ei.
Ulterior, a decis să se retragă în pustietate, spre ţinutul Pontului, nu înainte de a sta cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Ţara Sfântă pentru a trăi restul vieţii sale acolo. De la Constantinopole a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioşilor cine este cu adevărat şi de unde vine. Aici a murit şi a fost îngropată ca o străină.
Dincolo de pelerinajele religioase, ziua este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate mai ales în mediul rural, menite să aducă belșug, sănătate și protecție în lunile reci.
O superstiţie spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine.
În unele zone, fetele nemăritate își pun dorințe în noaptea dinspre 13 spre 14 octombrie, crezând că Sfânta Parascheva le poate ajuta să-și găsească ursitul. De asemenea, gospodinele pun busuioc sfințit în apă, pentru a aduce armonie și belșug în familie.
Tot acum, oamenii cred că se „închide pământul”, iar vietățile intră în adăposturi, semn că toamna este pe sfârșite și încep pregătirile pentru iarnă.
Dacă de Sfânta Parascheva plouă, se spune că iarna va fi blândă. În schimb, vremea frumoasă prevestește o iarnă grea. Femeile care încalcă interdicțiile de muncă ar risca să aibă dureri de cap sau probleme cu vederea, potrivit credinței populare.
Ziua Sfintei Parascheva este considerată momentul potrivit pentru iertare și împăcare. Mulți oameni aprind lumânări pentru cei plecați dintre vii și fac fapte bune, crezând că acestea aduc protecție tot anul.

Actualizat 14 octombrie 2025