Atestari documentare si toponimie - Ighiu

   Prima aşezare de pe teritoriul actualei comune este Ighiul, amintit documentar în 1206 sub numele de Villa Crapundorph, aşezare aparţinând saşilor colonizaţi aici de către regele maghiar Bela, alături de Cricău şi Romos.

Ighiul împreună cu Cricaul, în secolele XIII-XIV aparțineau cetății feudale de la Piatra Craivii .

Ighiu (în maghiara- Magyarigen, în germana- Grabendorf, Krapundorf, Krabundorf, Kuppendorf) este satul de reședință al comunei cu acelasi nume din judetul Alba, Transilvania,Romania.

Între 1918 și 1938 a fost reședință de unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi, plasă, în cadrul județului Alba (interbelic). În anul 1938, plasa Ighiu a fost desființată, în locul său fiind înființate alte două plăși, plasa Zlatna și plasa Alba Iulia.

   Localitatea Ighiu este aşezată în depresiunea Ampoi-Ampoița, pe malul cursului de apă cu același nume, în aval de confluența acestuia cu valea Țelnei. Este localitatea reședință a comunei Ighiu, jud. Alba.

   Coordonatele sale geografice sunt de 23°31'6" longitudine estică şi 46°8'39" latitudine nordică. Denumirea veche a aşezării întemeiată de saşi la Ighiu – Crapundorph, derivă din germanul Grabendorf, în traducere însemnând ”satul gropilor” (Popa, 1945, p. 117). Denumirea ar putea fi explicată atât prin morfologia specifică a terenului pe care este aşezat satul, cât şi din prezenţa în imediata sa apropiere a urmelor vechii cariere romane de piatră, neputând fi omisă nici raportarea la posibilitatea ca aşezarea să fi fost înconjurată printr-un şant de apărare.

   După alţi autori numele actual al localităţii Ighiu derivă din antroponimul Iga, prin filieră slavă sub forma Igiń, preluat în maghiară prin ungurescul Igen (Drăganu, 1993, p. 553) şi românescu Ighiu.