Descoperiri arheologice

Descoperiri arheologice

        Pe teritoriul Comunei Ighiu s-au descoperit numeroase situri arheologice. Conform Repertoriului Arheologic Național, pe raza localitatii Telna, întâlnim mai multe sit-uri arheologice de importanță națională:

1. Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Piatra Tăiată care datează din Epoca bronzului timpuriu (3500-2500 i.Hr.). Situl este amplasat pe interfluviul dintre Valea Ighielului şi Valea Mică a Ţelnei (Pârâul Gugu), pe o creastă stâncoasă, mărginită de abrupturi pe trei părţi.
2. Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Piatra Tăiată - Gugu. Are nume similar, dar nu este acelasi sit cu primul. Această aşezare se află la aproximativ 3,5 km nord-vest de satul Ţelna, sub vârful Stânii şi Vf. Gugu, fiind amplasată pe un mic platou, apărat natural spre nord-vest şi est de zone mai înalte, formate din Vf. Stânii şi Gugu. Această locuire civilă datează din Epoca bronzului timpuriu. Situl arheologic de aici, aşa pe cum au demonstrat sondajele arheologice şi cercetările de suprafaţă, este un sit multistratificat. Săpăturile arheologice de aici au fost făcute în apropiere de intersecţia drumurilor ce duc la Plaiu şi Şărboaia, precum şi în faţa sălaşului lui Maxim Precup şi a pădurii de stejari din apropiere, în locuri mai puţin afectate de eroziune şi spălarea solului. Sondajele efectuate în cele trei puncte au scos la iveală o seamă de materiale arheologice aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg, romană şi post-romană.
3. Situl "Rupturi" de la Țelna. Aşezarea datează din epoca bronzului și este amplasat la cca. 500 m NE de limita nordică a satului, pe malul stâng al pârâului Valea Ţelnei, deasupra drumului. Pe baza materialelor ceramice descoperite s-a stabilit că primii locuitori ai platoului menţionat au fost purtătorii culturii Coţofeni. Nivelul de locuire Coţofeni fiind la rândul său suprapus de un nivel Wietenberg, dar şi ceramică dacică şi chiar romană, ca o dovadă a interesului de habitare pentru acest loc. În 1990 arheologul Ciugudean Horia sapă două morminte, constatând că acestea erau amenajate între stânci mai mari, având mantaua căptuşită cu un strat de pietre din calcar. În primul mormânt 82 au fost descoperite trei schelete umane, aşezate în poziţie chircită. Ca ofrandă, s-au găsit o ceaşcă mică de tip Coţofeni şi un dinte perforat. În cel de al doilea mormânt, cu o structură asemănătoare, dar mai mare, au fost găsite şase schelete, din care unele dezmembrate, fapt ce confirmă prezenţa unui mormânt colectiv. Prezenţa unor vase specifice în inventarul funerar, între care ceştile decorate cu registre incizate sub forma scheletului de peşte, dovedeşte apartenenţa acestora unei faze post Coţofeni, aparţinând epocii bronzului timpuriu, cunoscută sub numele de "Grupul cultural Livezile". În cazul mormintelor, tehnicile de construcţie sunt specifice celor cu manta din piatră.
4. Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Vârful Măgurii. Situl este amplasat pe o colină proeminentă, situată deasupra satului Bucerdea Vinoasă, cunoscută sub numele de "Măgura". Datează din epoca bronzului timpuriu (mileniul IV-III î. Hr.). De la suprafaţa solului au fost culese fragmente ceramice.