Patrimoniul arhitectural si cultural

Patrimoniu arhitectural și cultural

 Comuna Ighiu dispune de un patrimoniu arhitectural și cultural impresionant, dovadă a unor locuri cu o istorie îndelungată și cu bogate resurse culturale.

Descoperiri arheologice

 Pe teritoriul Comunei Ighiu s-au descoperit numeroase situri arheologice.

 Conform Repertoriului Arheologic Național, pe raza comunei Ighiu întâlnim mai multe sit-uri arheologice de importanță națională:

1. Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Piatra Tăiată care datează din Epoca bronzului timpuriu (3500-2500 i.Hr.). Situl este amplasat pe interfluviul dintre Valea Ighielului şi Valea Mică a Ţelnei (Pârâul Gugu), pe o creastă stâncoasă, mărginită de abrupturi pe trei părţi.
2. Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Piatra Tăiată - Gugu. Are nume similar, dar nu este acelasi sit cu primul. Această aşezare se află la aproximativ 3,5 km nord-vest de satul Ţelna, sub vârful Stânii şi Vf. Gugu, fiind amplasată pe un mic platou, apărat natural spre nord-vest şi est de zone mai înalte, formate din Vf. Stânii şi Gugu. Această locuire civilă datează din Epoca bronzului timpuriu. Situl arheologic de aici, aşa pe cum au demonstrat sondajele arheologice şi cercetările de suprafaţă, este un sit multistratificat. Săpăturile arheologice de aici au fost făcute în apropiere de intersecţia drumurilor ce duc la Plaiu şi Şărboaia, precum şi în faţa sălaşului lui Maxim Precup şi a pădurii de stejari din apropiere, în locuri mai puţin afectate de eroziune şi spălarea solului. Sondajele efectuate în cele trei puncte au scos la iveală o seamă de materiale arheologice aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg, romană şi post-romană.
3. Situl "Rupturi" de la Țelna. Aşezarea datează din epoca bronzului și este amplasat la cca. 500 m NE de limita nordică a satului, pe malul stâng al pârâului Valea Ţelnei, deasupra drumului. Pe baza materialelor ceramice descoperite s-a stabilit că primii locuitori ai platoului menţionat au fost purtătorii culturii Coţofeni. Nivelul de locuire Coţofeni fiind la rândul său suprapus de un nivel Wietenberg, dar şi ceramică dacică şi chiar romană, ca o dovadă a interesului de habitare pentru acest loc. În 1990 arheologul Ciugudean Horia sapă două morminte, constatând că acestea erau amenajate între stânci mai mari, având mantaua căptuşită cu un strat de pietre din calcar. În primul mormânt au fost descoperite trei schelete umane, aşezate în poziţie chircită. Ca ofrandă, s-au găsit o ceaşcă mică de tip Coţofeni şi un dinte perforat. În cel de al doilea mormânt, cu o structură asemănătoare, dar mai mare, au fost găsite şase schelete, din care unele dezmembrate, fapt ce confirmă prezenţa unui mormânt colectiv. Prezenţa unor vase specifice în inventarul funerar, între care ceştile decorate cu registre incizate sub forma scheletului de peşte, dovedeşte apartenenţa acestora unei faze post Coţofeni, aparţinând epocii bronzului timpuriu, cunoscută sub numele de "Grupul cultural Livezile". În cazul mormintelor, tehnicile de construcţie sunt specifice celor cu manta din piatră.
4. Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Vârful Măgurii. Situl este amplasat pe o colină proeminentă, situată deasupra satului Bucerdea Vinoasă, cunoscută sub numele de "Măgura". Datează din epoca bronzului timpuriu (mileniul IV-III î. Hr.). De la suprafaţa solului au fost culese fragmente ceramice.
5. Castrul roman de la Ighiu – Măgulici descoperit in anul 1956 de catre Profesor Universitar Mihail Macrea. Situl arheologic este situat la cca 2,2 km sud-vest de localitatea Ighiu, pe vârful dealului numit de către localnici "Măgulici", la cota 492 m, pe partea dreaptă a râului Ampoi, la aproximativ 1 km amonte de satul Șard. Dateaza din Epoca romană / sec. II d. Hr. Castrul roman este prevăzut cu două linii fortificate. Prima linie este formată dintr-un şanţ de apărare ce se întinde pe trei din laturile sale, cu val de pământ şi palisadă spre interior, ce acoperă toate cele patru laturi. A doua linie de apărare este vizibilă pe latura nordică şi nord-estică sub forma unui şanţ de apărare, situat la o distanţă cuprinsă între 16 şi 56 m, prevăzut la rândul său spre interior cu un val de pământ. Este posibil ca acesta să fi continuat şi pe latura vestică şi sud-vestică, până la limita abruptului stâncos, dar în acest sector vizibilitatea sa este puternic estompată de procesele de eroziune eoliană şi a precipitaţiilor. Castrul de pămînt de pe Măgulici are o poziţie dominantă, cu larg câmp de vedere în toate părţile. El este orientat spre vest, unde se găseşte singura lui poartă. Al doilea val de pământ, situat tot spre vest, având şi el un mic şanţ în faţă, cu o deschidere de 1,5 m şi o adâncime de 0,30-0,50 m, avea rolul de a dubla apărarea în această parte, de unde venea posibila ameninţare. Vedere de pe Dealul Măgulici Castrul a fost construit probabil în cursul războaielor de cucerire a Daciei, când trupele romane au înaintat pe drumul de acces spre ţinutul aurifer. Judecând după urmele de cultură, foarte puţine, constatate în cursul săpăturilor, durata funcţionării sale a fost de scurtă durată. Castrul era apărat printr-un val de apărare din pământ și cu un şanţ de apărare. În faţa intrării, valul prezintă o întrerupere destul de largă. În urma săpăturilor au ieşit la iveală mai multe materiale ceramice, între care se remarcă un fund de vas şi câteva buze de vase. Totodată, se remarcă prezenţa unui vârf de lance roman de tip hasta, din fier, cu o lungime de cca. 21,5 cm, foarte bine păstrat. S-au mai descoperit urme de lemn putrezit şi cărbune, provenite fie de la scările de lemn pe care se urca la drumul de rond, fie de la nişte bîrne care ar fi întărit faţa internă a valului.
6. Aşezarea din epoca bronzului de la Ighiel - Piatra Poienii. Situl arheologic este situat pe versantul estic al pârâului Ighiel în dreptul şcolii din localitate, la cca. 300 m, în preajma blocului de calcar cunoscut de către localnici sub numele de "Piatra Poienii". Datează din Epoca bronzului. Urmele de locuire se găsesc atât la baza pietrei într-un adăpost natural, cât şi pe terasele acesteia, unele amenajate antropic, pentru locuire. De aici o mare parte a materialelor s-au scurs pe versanţi spre baza pietrei. Nu este exclus ca şi pe aceste terenuri să fie descoperite complexe arheologice.
7. Aşezarea Wietenberg de la Bucerdea Vinoasă - Curături. Situl arheologic este situat în partea nordică a localităţii, pe dealul "Podei", la "Curături". Aşezarea se întinde pe mai multe terase şi cuprinde o mare suprafaţă pe ambele maluri ale văii Bucerzii. Materialul recoltat se compune din mai multe fragmente ceramice şi un vârf de lance din bronz.
8. Necropola romană de la Şard - Dealul Lazuri - Necropola este amplasată la cca. 3 km nord-est de sat, spre Oiejdea, la capătul de est al Dealului Lazuri, lângă colina numită "Bisericuţa". Situl este amplasat atât pe terasele inferioare ale dealului, cât şi pe câmpul limitrof. Într-o zonă străbătută de un drum judeţean şi drumuri de câmp. La sud-est se întinde pădurea "Dumbrava". În imediata apropiere se găseşte o formaţiune terestră de tip piramidal, cunoscută sub numele de "Bisericuţă". Pe panta de nord-vest a dealului, în vii şi în locurile cultivate, se mai pot vedea la suprafaţa solului şi în arătura din partea vestică, numeroase vestigii cu caracter arheologic, precum oase umane, cărămizi, ţigle, bucăţi de mortar şi fragmente ceramice romane, provenite de la morminte de inhumaţie răscolite în timp de lucrările agricole şi săpăturile adânci pentru plantarea viilor, din perioadele anterioare. Pe lângă materialele amintite anterior şi oase calcinate, s-a mai găsit cărbune, o monedă romană şi ţigle cu stampila legiunii XIII Gemina.
9. Situl arheologic de la Ţelna - Părăuţe. Situl se află în aria satului, pe locul numit ,,Părăuţe".
10. Aşezarea neolitică de la Şard-Grădini care este localizată în satul Șard.