Lacul Iezer

Lacul Iezer-Ighiel,din comuna Ighiu,judetul Alba

   Cu o superbă culoare verde-smarald şi aşezat într-un adevărat paradis de munte, lacul de baraj natural format pe calcar din judeţul Alba este o adevărată

atracţie turistică.

   Pe teritoriul administrativ al comunei Ighiu se găseşte unul dintre cele mai mari lacuri carstice de pe teritoriul României. Este situat în partea de sud a

Munţilor Trascăului (platoul Ciumerna-Striglău), la obârşia Văii Ighielului, numită aici Valea Iezerului, altitudinea 925 m, la întâlnirea a trei văi de versant.

Alimentarea acestuia se face subteran prin intermendiul mai multor izvoare carstice, cu debite diferite, situate la capătul lacului.

   Apa lacului se scurge printr-un vârtej plasat pe fundul lacului, într-o locaţie nesigură, alimentând parţial sau total pârâul cu acelaşi nume printr-un număr

de trei izvoare cunoscute sub numele de Izbucul Iezerului. Acest izvor, cu un debit mediu de 90 l/s, stă la baza formării văii Ighielului (Ighiu), care în zonă

mai poartă şi numele de Valea Iezerului. Izvorul este situat la aproximativ 300 m aval de lac, la baza unor aglomerări din blocuri de calcar şi sol, cu o

diferenţă de 70 m înăltime faţă de nivelul minim de ape în lac şi 80 m faţă de cel maxim.

   Alte caracteristici ale sale sunt: lungime – 440 m; lăţime 140 m; adâncime maximă – 9 m, volum de apă 230,000 m3 (Moraru et al. 1980, p. 71).

Lacul s-a format în calcare jurasice masive, aşezate la rândul lor pe un fundament eruptiv bazic, vizibil în zonă sub forma unor şisturi negre barreniene şi

intruziuni ofiolitice. Asupra formării lacului părerile specialiştilor nu converg în totalitate, fiind susţinute mai multe ideii asupra formării sale:

• lac natural de origine carstică - lac de dolină (Ibidem, p. 71);

• lac de dolină combinat cu prăbuşirea unor versanţi (Argeşel 1977, p. 50).

Flora rezervației naturale Iezerul Ighiel este alcătuită în principiu de vegetație forestieră: fag, pin de pădure, molid, brad, carpen. Aici se pot găsi și câteva specii de flori rare: păiuș roșu, trifoiul alb, vinariță, iarba mieilor, iarba vântului și iarba câmpului.

   Împinsă chiar pe lac, avem şi o frumoasă cabană silvică, pe care acum doritorii o pot închiria şi care oferă o privelişte de neuitat.

 
      Cordonatele lacului sunt: 23° 21′ 24″ longitudine estică şi 46° 11′ 00″ latitudine nordică.

      Pentru a ajunge la lacul Iezerul Ighiel, se merge pe DN 74 din Alba Iulia până la Ighiu, de acolo pe DC 69 până în localitatea Ighiel, iar de aici pe

drumul forestier paralel cu Pârâul Ighielului până la lac. Lacul are o suprafață de 5.5 ha. Lacul propriu-zis reprezintă zona de protecţie strictă, iar pădurile şi

poienile din cuprinsul lor, pe o suprafaţă de 365 ha constituie zona deprotecţie a lacului, respectiv zona tampon. Aceasta include bazinele de recepţie a

pârâiașelor ce se varsă în lac, şi urmăreşte marginea pădurii din vecinătatea culmilor Podul Horai (1233 m)şi Dl. Fărcăşoaia (1288 m) la vest, Muchia

Ciumerna (1284 m) şi Poiana Albii (1225 m) la nord, Muchia Sergii (1276 m) şi Muchia Păltinoasa până la Pârâul Iezer, la circa 500 m în aval de lac, la est şi

dealurile Ponorel (1108 m) şi Grota Pragului (1236 m) la sud de lac.

       Zona montană ocupă aproximativ 20% din suprafața comunei Ighiu, in nord si nordvestul acesteia, cu altitudini de 800-1200 metri.

       Înotul și folosirea ambarcațiunilor sunt interzise în spațiul Iezerului Ighiel. Pe timp de iarnă, traseul este deseori înzăpezit. Sunt absolut necesare

lanțurile pentru roți sau, în lipsa acestora, cauciucurilor de iarnă.

   -PLATOUL CIUMERNA,IEZER IGHIEL

-VARFUL STRIGLAU,IEZER IGHIEL(varful Striglau, cel mai inalt din zona, de unde ai o privelste minunata a Trascaului si a imprejurimilor )

acualizat la 24 iulie 2025