Despre Comuna Ighiu

ighiu-harta_(1) Harta Ighiu

Localizată în partea centrală a județului Alba, pe malul de vest al râului Mureș, comuna Ighiu este cea mai mare unitatea administrativ-teritorială

rurală din județ din punct de vedere demografic, fiind în același timp și printre primele 10 comune cele mai dezvoltate din cele 67 de comune la nivelul

județului Alba.

In ceea ce priveste incadrarea în teritoriu, comuna Ighiu face parte din sistemul periurban al reședintei de județ (municipiul Alba lulia), fiind considerată

comună limitrofă. Aceasta se învecinează cu comunele: Intregalde în partea de nord-vest, Cricău în nord-est, Meteș în vest și Galda de Jos în est, iar cu

municipiul Alba lulia în partea de sud-est. In context macroteritorial, comuna Ighiu este situată, în partea vestică a Regiunii Centru și în partea central-

vestică a României.

Sistemul de așezări al comunei Ighiu este format din 5 sate: reședinta de comuna omonimă - Ighiu și satele: Bucerdea Vinoasă, Ighiel, Șard și Țelna.

Suprafața comunei este de 12.849 ha, ocupând o pondere de 2,05% din suprafața județului Alba.

Stema comunei Ighiu, județul Alba, România (creată la 1 ianuarie 2008)

stema_ighiu

Comuna Ighiu este situată în partea centrală a judeţului Alba, pe pantele sud-estice ale Apusenilor, la o distanţă de 15 km de Municipiul Alba Iulia,

reşedinţa judeţului.

Acces: DN 74 Brad-Abrud-Sard-Alba Iulia, DJ 106H Galda de Jos (DN 1)-Ighiu-Sard (DN 74)

Aşezată pe versanţii sud-estici ai Munţilor Trascăului, comuna Ighiu dispune de un relief variat începând cu întinse lunci pe malurile văilor Ampoiului şi

Ighiului şi continuând cu dealuri, apoi cu munţi până la 1200 m altitudine.

Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei şi faunei precum şi caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere touristic.

Obiective turistice:

Rezervaţii naturale Iezerul Ighiel, Piatra Poienii, Piatra Grohotisului (Grohotul Ighielului)

Aşezări din epoca bronzului în Bucerdea Vinoasă la Curaturi şi în Ighiel la Piatra Poienii

Cetatea dacică APOULON - graniţa cu comuna Cricău

Castru de pământ din epoca romană în Ighiu

Necropolă romană în Șard

Situri arheologice din epoca bronzului în Țelna

Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva în Ighiel - monument de arhitectură - secolul XVIII

Ruina bisericii de piatră Sfântul Nicolae în Bucerdea Vinoasă - secolul XVII

Ansamblul bisericii reformate din Ighiu - secolele XV-XVIII

Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ighiu - 1724

Ansamblul bisericii reformate din Șard - secolele XV-XVIII

Castelul Esterházy din Şard - secolul XVI

Ansamblul conacului Teleky din Ţelna - secolul XVIII

Pivniţa cu bolta, cu o inscripţie gravată în piatră 1897 vizita lui Franz Josif (încă nevalidată de un specialist), Bucerdea Vinoasă

Monumente:

Monument al eroilor (primul şi al doilea război mondial) - Bucerdea Vinoasă

Obelisc (primul război mondial) - Ighiel

Monument (al doilea război mondial) - Ighiel

Obelisc (primul război mondial) - Şard

Troita - Bucerdea Vinoasă

Troita (primul şi al doilea război mondial) - Ţelna

Bustul lui Bod Péter - Ighiu

Bustul avocat Ioan Pop şi academician Emil Pop - Bucerdea Vinoasă

Monumente funerare:

Elisabeta Florescu, Nicolae Florescu, Basiliu Andrea, Petru Circo şi Silvestru Morusca în Ighiu, ansamblul monumentelor funerare ale familiei Ioan Pop la

Bucerdea Vinoasă, Procopiu Costea şi David Nicolae la Ighiel, Nicolae Pop Bota, Simeon Pop, Ioan Dumitrean la Şard şi Gregoriu Rat, familiile Medrea şi

Berciu la Ţelna.

Muzee:

Muzeul Etnografic şi Religios Bucerdea Vinoasă - în curtea Bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, strada Principală, nr. 77

Expoziţia Etnografică Şard - strada Principală, nr. 388

Cazare:

Hanul Sfântu Gheorghe - Ighiu, nr. 50

Pensiunea Sunflower (Floarea Soarelui) - sat Ighiu, strada Bisericii, nr. 316

Conacul lui Stefan ( Conacul Teleky )- sat Ţelna, strada Principală, nr. 224

Organizaţii civile:

Asociaţia Tradition Group, din Bucerdea Vinoasă

Zona ocupată astăzi de comuna Ighiu a fost marcată de evenimente istorice trecând prin mai multe transformări pentru a ajunge la forma de astăzi:

Astfel, in 1565 satele ce compun comuna au fost trecute din domeniul bisericii catolice în cadrul domeniului princiar de la acea vreme. 53 de ani mai târziu, satele Ighiu, Şard, Bucerdea fac parte din domeniul fiscal al Albei. În Şard, Ighiu şi Bucerdea, sunt menţionaţe diferite ocupaţii speciale practicate în serviciul curţii, precum: lemnari, cizmari, argaţi, rotari, cărămidari, pescari, vieri, maieri, porcari, pădurari şi ciobani ai principelui.
În anul 1658 are loc invazia turco-tătară pentru înlăturarea de la tron a principelui Transilvaniei, Rákoczi al II-lea. În anii ce au urmat, principatul este devastat, iar satele ce compun azi comuna Ighiu au fost jefuite si distruse, iar mulți oameni și-au pierdut și bunurile și viața.
Zona Ighiului a început ulterior sa se dezvolte, dar în 1669, s-a hotărât prin lege ca Târgul de la Ighiu sa fie desființat pe motiv că „este un prejudiciu şi o piedică pentru târgul din Alba Iulia”.
Epidemia de holeră din anul 1738 nu ocolește nici ținutul Transilvaniei, având un efect dezastruos pentru Ighiu, mulți oameni pierind de această maladie cruntă.
În 1762 se înființează regimentele grănicereşti de-a lungul Carpaţilor, formate din foşti iobagi răscumpăraţi de la stăpânii de moşie. În aceste regimente s-au înscris şi ţărani din Şard şi Ighiu, refuzând ulterior să mai lucreze pe moşiile nobililor Eszterhazi şi Teleky.
In 1784 izbucnește “Rascoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, o revoltă importantă a iobăgimii din Transilvania. Una din coloanele răsculaţilor care au coborât din munţi, condusă de Cloşca au atacat satele din podgoria Albei: Ighiu, Bucerdea, Ighiel şi Ţelna.
În 1820, într-o scrisoare de la protopopul Moise Fulea către protopopul Iosif Ighean al Bălgradului, au fost menționate existența unor școli confesionale ortodoxe la Ighiu, Ighiel, Ţelna, Şard şi Bucerdea Vinoasă.
În perioada 1848-1849, locuitorii din localitățile actualei comune Ighiu sunt implicați în Revoluția Română de la acea vreme. La Adunarea de la Blaj au participat 40 de persoane din Șard conduse de preotul Popa Nicolaie. La Șard, garda națională maghiară condusă de Laszlo Vadady a arestat și torturat 37 de bărbați români și două femei, iar un iobag a fost omorât. După coborârea legiunii lui Avram Iancu și după lupta de la Cricău, la Șard aveau să fie executați 44 de maghiari. Execuțiile au avut loc la marginea pășunii satului, iar cei executați au fost înmormântați în două gropi comune pe care, în anul 1850 au fost sădiți doi goruni.
În 1895 se inaugurează linia ferată de 48.5 km, care avea 11 gări și trei puncte de alimentare. Unul din ele era în Șard. În perioada 1973-1976 linia a fost înlocuită cu o linie normală, iar vechiul traseu a fost schimbat pe sectorul dintre Alba Iulia și Șard.
În 1897, locuitorii din Bucerdea Vinoasă s-au opus cu forța împotriva măsurilor administrative luate de către autoritățile austro-ungare. În acea perioadă, degradarea continuă a vieții economice pentru marea majoritate a țărănimii și accentuarea sărăciei au determinat pe aceștia să protesteze.
Între 1918-1938 a existat “Plasa Ighiu”, o unitate administrativ sub-divizionară în cadrul județului Alba, iar reședința de plasă a fost comuna Ighiu. În 1938 plasa Ighiu a fost desființată, iar în locul ei au luat ființă plasa Zlatna și plasa Alba Iulia. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 30.550 locuitori, dintre care (din punct de vedere etnic) 28.428 români (93,1%), 1.214 maghiari (4,0%). Sub aspect confesional populația era alcătuită din 22.383 ortodocși (73,3%), 6.410 greco-catolici (21,0%), 1.134 romanocatolici (3,7%), 325 reformați (1,1%).

actualizat la 9 ian.2025

actualizat la 22-30 iulie 2025

Atestari documentare si toponimie

ATESTĂRI DOCUMENTARE ŞI TOPONIMIE Ighiu Prima aşezare de pe teritoriul actualei comune este Ighiul, amintitdocumentar în 1206 sub numele de Villa Crapundorph, aşezare aparţinând saşilor colonizaţiaici de către regele maghiar Bela, alături de Cricău şi Romos. Localitatea Ighiu este...

Află mai mult