Atestari documentare si toponimie

ATESTĂRI DOCUMENTARE ŞI TOPONIMIE

Ighiu

           Prima aşezare de pe teritoriul actualei comune este Ighiul, amintit
documentar în 1206 sub numele de Villa Crapundorph, aşezare aparţinând saşilor colonizaţi
aici de către regele maghiar Bela, alături de Cricău şi Romos.
           Localitatea Ighiu este aşezată în depresiunea Ampoi-Ampoița, pe malul cursului de
apă cu același nume, în aval de confluența acestuia cu valea Țelnei. Este localitatea reședință
a comunei Ighiu, jud. Alba. Coordonatele sale geografice sunt de 23°31'6" longitudine estică
şi 46°8'39" latitudine nordică.
           Denumirea veche a aşezării întemeiată de saşi la Ighiu – Crapundorph, derivă din
germanul Grabendorf, în traducere însemnând ”satul gropilor” (Popa, 1945, p. 117).
Denumirea ar putea fi explicată atât prin morfologia specifică a terenului pe care este aşezat
satul, cât şi din prezenţa în imediata sa apropiere a urmelor vechii cariere romane de piatră,
neputând fi omisă nici raportarea la posibilitatea ca aşezarea să fi fost înconjurată printr-un
şant de apărare.După alţi autori numele actual al localităţii Ighiu derivă din antroponimul Iga, prin filieră
slavă sub forma Igiń, preluat în maghiară prin ungurescul Igen (Drăganu, 1993, p. 553) şi
românescu Ighiu.

Ighiul pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Bucerdea Vinoasă

            Aşezarea apare în documentele de cancelarie maghiare la 1346 ca sat românesc, sub
numele de villa olachis Buchard.
Vechea aşezare a evoluat în bună parte în interiorul actualei vetre, fiind situată la 15
km de reşedinţa judeţului, municipiul Alba Iulia. Coordonatele sale geografice sunt de
23°31'44" longitudine estică şi 46°09'47" latitudine nordică.
            Toponimul este menţionat pentru prima dată într-un act de cancelarie din 1238,
privind reconfirmarea privilegiilor şi hotărnicirea satelor săseşti Ighiu şi Cricău sub forma
-,,oamenii din satul Buchard şi râul Buchad".
            Etimologia cuvantului Bucerdea este puţin cunoscută. Profesorul blajan Alexiu Viciu
în lucrarea sa „Etnografice” publicată în 1929, arata că Bucerdea, cu ortografia veche
ungureasca se scria: Buchard, concluzionând că originea toponimului este antroponimică.
            Potrivit lui V. Frăţilă, G. Kisch crede că numele localităţii provine de la antroponimul german
Botshard (germ. Bozo + hard). Aceiaşi părere o are şi Nicolae Drăganu, care într-o recenzie
la lucrarea lui G. Weigard, consideră că numele localităţii derivă dintr-un antroponim
Buchardus = Burchardus.

Ighiel
           Satul Ighiel apare în documente odată cu conscrierea domeniului princiar de la mijlocul
sec. al XVII-lea, sub numele Olah Ighen.
           Satul Ighiel este amplasat într-un mic bazinet depresionar, situat la nord-vest de
Ighiu, în aval de confluenţa acesteia cu Valea Mică şi înainte de ieşirea acesteia din sectorul
defileului format între culmile sudice ale platoului Ciumerna..
           Ighielul este o aşezare complementară Ighiului, numele său reprezentând un diminutiv
al Ighiului. Localitatea a  fost formată şi locuită de către populaţia românească din zonă, odată cu
limitarea locuirii acestora în aşezarea săsească şi ulterior maghiară, Ighiu. Numele de "Micul
Ighiu" (Kis Igeny), aşezat pe pârâu rămâne concludent în acest sens.

Şard
         Aşezarea apare documentar în 1238, cu numele de “Sard”, cu sensul de “târg
noroios”. Este amplasat în partea centrală a jud. Alba, la cca. 7 km de municipiul Alba Iulia,
pe cursul inferior al pârâului Ighiu, la contactul dintre piemontul Trascăului de sud cu
depresiunea Ampoi-Ampoiţa, ocupând partea terminală a culuarului Oiejdea-Şard.
         Numele aşezării este dat de anumite particularităţi ale aşezării. Satul era aşezat într-o
zonă joasă, înconjurată de locuri umede, unde argile spălate de pe dealurile din jur au format
depozite consistente, care în perioadele umede se transformau într-o "mare de noroi clisos",
greu de străbătut.

Șard pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Ţelna
        Toponimul Ţelna apare documentar în 1238 când este amintit fluviul Chylna, în
cadrul procesului de hotărnicire a aşezării săseşti Ighiu. Satul Ţelna apare documentar doar la
1486, sub numele de “Celnapataka”. Satul și teritoriul său a aparținut iniţial oaspeților sași de
la Ighiu, de la care ajunge în decursul timpului la nobili din Bucerdea.Satul este situat pe cursul inferior al pârâului cu acelaşi nume, la nord de localitatea
Ighiu.

Telna pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

actualizat la 9 ian.2025